1. Să se scoale Dumnezeu şi să se risipească vrăjmaşii Lui şi să fugă de la faţa Lui cei ce-L urăsc pe El.
2. Precum se stinge fumul, să se stingă; cum se topeşte ceara de faţa focului, aşa să piară păcătoşii de la faţa lui Dumnezeu,
3. Iar drepţii să se bucure şi să se veselească înaintea lui Dumnezeu, să se desfăteze în veselie.
4. Cântaţi lui Dumnezeu, cântaţi numelui Lui, gătiţi calea Celui ce străbate pustia, Domnul este numele Lui,
5. Şi vă bucuraţi înaintea Lui. Să se tulbure de faţa Lui, a Părintelui orfanilor şi a Judecătorului văduvelor.
6. Dumnezeu este în locul cel sfânt al Lui; Dumnezeu aşază pe cei singuratici în casă,
7. Scoate cu vitejie pe cei legaţi în obezi, la fel pe cei amărâţi, pe cei ce locuiesc în morminte.
8. Dumnezeule, când mergeai Tu înaintea poporului Tău, când treceai Tu prin pustiu,
9. Pământul s-a cutremurat şi cerurile s-au topit şi Sinaiul s-a clătinat de la faţa Dumnezeului lui Israel.
10. Ploaie de bunăvoie vei osebi, Dumnezeule, moştenirii Tale. Ea a slăbit, dar Tu ai întărit-o.
11. Vietăţile Tale locuiesc în ea; întru bunătatea Ta, Dumnezeule, purtat-ai grijă de cel sărac.
12. Domnul va da cuvântul celor ce vestesc cu putere multă.
13. Împăratul puterilor, poporului iubit va împărţi prăzile.
14. Dacă veţi dormi în mijlocul moştenirilor voastre, aripile voastre argintate vor fi ca ale porumbiţei şi spatele vostru va străluci ca aurul.
15. Când Împăratul Cel ceresc va împrăştia pe regi în ţara Sa, ei vor fi albi ca zăpada pe Selmon.
16. Munte al lui Dumnezeu este muntele Vasan, munte de piscuri este muntele Vasan.
17. Pentru ce, munţi cu piscuri, pizmuiţi muntele în care a binevoit Dumnezeu să locuiască în el, pentru că va locui în el până la sfârşit?
18. Carele lui Dumnezeu sunt mii de mii; mii sunt cei ce se bucură de ele. Domnul în mijlocul lor, pe Sinai, în locaşul Său cel sfânt.
19. Suitu-Te-ai la înălţime, robit-ai mulţime, luat-ai daruri de la oameni, chiar şi cu cei răzvrătiţi îngăduiţi au fost să locuiască.
20. Domnul Dumnezeu este binecuvântat, binecuvântat este Dumnezeu zi de zi; să sporească între noi, Dumnezeul mântuirii noastre.
21. Dumnezeul nostru este Dumnezeul mântuirii şi ale Domnului Dumnezeu sunt ieşirile morţii.
22. Dar Dumnezeu va sfărâma capetele vrăjmaşilor Săi, creştetul părului celor ce umblă întru greşelile lor.
23. Zis-a Domnul: “Din Vasan îl voi întoarce, întoarce-voi pe vrăjmaşii tăi din adâncurile mării,
24. Pentru ca să se afunde piciorul tău în sângele lor şi limba câinilor tăi în sângele vrăjmaşilor tăi.
25. Văzut-am, Dumnezeule, intrarea Ta, văzut-am intrarea Dumnezeului şi Împăratului meu în locaşul cel sfânt:
26. Înainte mergeau căpeteniile, după ei cei ce cântau din strune, în mijloc fecioarele bătând din timpane şi zicând:
27. În adunări binecuvântaţi pe Dumnezeu, pe Domnul din izvoarele lui Israel!
28. Acolo era Veniamin cel mai tânăr, în uimire; căpeteniile lui Iuda, povăţuitorii lor, căpeteniile Zabulonului, căpeteniile Neftalimului şi ziceau:
29. “Porunceşte, Dumnezeule, puterii Tale; întăreşte Dumnezeule această lucrare pe care ai făcut-o nouă.
30. Pentru locaşul Tău, din Ierusalim, Îţi vor aduce împăraţii daruri.
31. Ceartă fiarele din trestii, ceartă taurii adunaţi împotriva junincilor popoarelor, ca să nu fie depărtaţi cei care au fost încercaţi ca argintul.
32. Risipeşte neamurile cele ce voiesc războaie”. Veni-vor soli din Egipt; Etiopia va întinde mai înainte la Dumnezeu mâna ei, zicând:
33. “Împărăţiile pământului cântaţi lui Dumnezeu, cântaţi Domnului.
34. Cântaţi Dumnezeului Celui ce S-a suit peste cerul cerului, spre răsărit; iată va da glasul Său, glas de putere.
35. Daţi slavă lui Dumnezeu! Peste Israel măreţia Lui şi puterea Lui în nori.
36. Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Lui, Dumnezeul lui Israel; Însuşi va da putere şi întărire poporului Său. Binecuvântat este Dumnezeu”.
Psalmul 67: context, conținut, interpretare, semnificație și când se citește
Psalmul 67 este un psalm atribuit regelui David. Psalmul 67 este o rugăciune de biruință și un imn de laudă către Dumnezeu, care Își arată puterea asupra vrăjmașilor și ocrotește pe cei drepți. Este unul dintre cei mai solemni psalmi, folosit adesea în momente de mare sărbătoare, exprimând triumful lui Dumnezeu și domnia Sa universală.
Contextul Psalmului 67 și structura sa
Autor: Regele David.
Context: Psalmul 67 a fost compus probabil după o mare biruință militară, fiind cântat ca imn de procesiune în Templu, atunci când chivotul Domnului era purtat cu slavă.
Structura:
Invocarea lui Dumnezeu și risipirea vrăjmașilor (versetele 1–4).
Descrierea puterii lui Dumnezeu și a grijii față de cei smeriți (versetele 5–11).
Amintirea binefacerilor lui Dumnezeu în istoria lui Israel (versetele 12–19).
Biruința universală a lui Dumnezeu și înălțarea Lui (versetele 20–35).
Conținutul Psalmului 67
Versetele 1–4: „Să se scoale Dumnezeu și să se risipească vrăjmașii Lui, și să fugă de la fața Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul.” Este o proclamare a biruinței divine.
Versetele 5–11: Dumnezeu este apărătorul orfanilor și al văduvelor, Cel ce dă casă celor singuri și eliberează pe cei legați.
Versetele 12–19: Psalmistul descrie izbânzile lui Israel cu ajutorul lui Dumnezeu și binecuvântările revărsate asupra poporului.
Versetele 20–35: Dumnezeu este Stăpân peste toate popoarele. „Împărățiile pământului, cântați lui Dumnezeu…” Finalul psalmului este o doxologie măreață a puterii lui Dumnezeu.
Interpretarea și semnificația Psalmului 67
Istoric: Psalmul 67 reflectă triumful poporului lui Israel prin ajutorul lui Dumnezeu, dar și recunoașterea universală a puterii Sale.
Duhovnicesc: Psalmul 67 este o rugăciune de biruință a celor credincioși asupra ispitelor și vrăjmașilor nevăzuți. El arată grija lui Dumnezeu față de cei smeriți și nevoiași.
Profetic: Psalmul 67 este interpretat mesianic: biruința lui Dumnezeu prefigurează Învierea și Înălțarea lui Hristos, Care aduce mântuirea întregii lumi.
Moral: Psalmul ne învață că adevărata putere și biruință sunt în Dumnezeu, iar cei ce trăiesc în smerenie și credință sunt ocrotiți de El.
Când se citește Psalmul 67
În cultul ortodox:
Psalmul 67 face parte din Catisma a X-a (Psalmii 64–69).
Este citit în Psaltire și la sărbători mari.
Este rostit la începutul slujbei Învierii Domnului: „Să învieze Dumnezeu și să se risipească vrăjmașii Lui…”
În rugăciunea personală: Psalmul 67 se citește:
pentru biruință asupra ispitelor și vrăjmașilor;
pentru întărire în credință și nădejde;
ca rugăciune de laudă și recunoștință pentru izbăvirea primită;
în momente de bucurie și sărbătoare duhovnicească.
În tradiția creștină: Psalmul 67 este considerat un psalm al biruinței și al Învierii, aducând speranță și bucurie tuturor credincioșilor.
Concluzie
Psalmul 67 este un imn de biruință și de slavă, care proclamă puterea și domnia universală a lui Dumnezeu. El arată că vrăjmașii se risipesc în fața Domnului, dar cei drepți se bucură de ocrotirea și binecuvântarea Lui. Citit cu credință, Psalmul 67 aduce nădejde, bucurie și întărire în viața duhovnicească.